TIPICUL

Slujba lui se face în 11 zile, pentru că întru aceasta zi, se isprăvește praznicul nașterii Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei ce Dumnezeu, și se cântă toate ale Praznicului. La Vecernie și la Utrenie afară de Ieșire (Vohod), de Paremii și Polieleu.

SINAXAR

Întru această lună în 12 zile, închinăciunea cinstitelor lemne. Și chinuirea Sfântului Sfințit Mucenic Autonom.

Stih: Jertfă s-a pus înaintea mesei tale Cuvinte,

Preotul tău Autonom murind ucis cu pietre de cei fără minte.

Autonom la 12 zile, cu pietre s-a împroșcat,

Iar Sfântul lui suflet din lume către Cer i-a zburat.

Acesta a fost pe vremea împăratului dioclețian, și lăsând Italia a mers la Bitinia; și pentru că învăța pe mulți credința întru Hristos, s-a omorât de slujitorii idolilor în Sfântul altar, cu lemne și cu pietre ucigând-ul.

Tot în această zi, Sfântul siințitul Mucenic Curnut Episcopul Iconiei.

Stih: Curnut lauda acestei vieți a defăimat.

Și prin sabie lauda cea viitoare și-a neguțătorit.

Acesta fiind născut și crescut dintru același oraș, aflându-se atunci în satul Sursalul, fu prins de gonaci și ducându-se înaintea lui Perinie Domnitorul; și mustrându-i Sfântul nebunia lui, porunci de-i tăie capul.

Tot în această zi, Sfântul Sfințitul Teodor, Episcopul Alexandriei.

Stih: Tăindu-se capul lui Teodor de sabie s-a împărtășit,

Darurile lui Dumnezeu precum îi este numele de Dumnezeu dăruit.

Pe Sfântul acesta prinzându-l alexandrenii, căci propovăduia cu îndrăzneală pe Hristos și aprinzându-se ei de mânie, îl încununară cu spini, îl bătură peste obraz, îl purtară legat prin oraș, îl aruncară în mare. Deci după ce din toate acestea a rămas nevătămat cu dumnezeiescul ajutor; la sfârșit din porunca Domnitorului i s-a tăiat capul și s-a suit la ceruri purtător de biruință.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Macedonie, Tatian, și Teodul și Cuviosul Daniil cel din Tasios; în pace s-au săvârșit.

Stih: Hristoase al meu, Macedonie cu Tatian,

Și Teodul prin tăiere se aduc ție bar.

Stih: Daniil cel nou, a înfrânat mișcarea patimilor.

Ca Și Daniil cel dedemult gurile leilor.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Ochian, pe foc s-a săvârșit.

Stih: Pe Ochian să-l socotim soare luminat,

Căci în focul ochianului s-a lămurit cu adevărat.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Iulian cel din Galatia.

Stih: Sudorile pustnicești cu mucenicia le-au împreunat,

Și îndoită cunună Iulian a luat.

Acesta a fost pe vremea lui dioclețian, născându-se și crescându-se în cetatea Galatia. Deci, fiind Domnitor cetății aceleia oarecarele Antonie, căruia făcându-i-se știre de Iulian, cum că șade cu alți patru zeci în cutare peșteră a muntelui, și ține creștinește, fu prins îndată și silindu-l ca să spună și pe ceilalți, nu vrea să-i spună. Deci văzând căci era a sta de față înaintea Domnitorului, strigă cu glas mare spre cei împreună pustnicii săi, zicând: Iată că mă prinseră, și merg să mărturisesc și nu vă vând, iar voi sârguiți de veniți să mă aflați. Deci, stând acesta de față îi zise Antonie: Apropie-te către dumnezei și fă jertfă. Iar fericitul luându-i înainte zise: Tu te făcuși nouă prea bun sfetnic, de vreme ce alt lucru mai bun și mai de folos la noi nu este decât a muri pentru credință, cu care ne-am crescut. Deci, sfârșind iarăși judecătorul întrebările, porunci să se ardă cu foc mare un pat de fier, și să pună pe Sfântul de-asupra patului cu fața în sus. Și arzându-se patul, traseră pe Sfântul și el însemnându-se peste tot trupul cu semnul cinstitei Cruci, se sui pe acel pat ars. Și îngerul Domnului rourând văpaia, l-a păzit nevătămat pe Mucenicul; aceasta făcu pe Antonie de se îngrozi foarte și începu a întreba pe Sfântul: Cine ești tu, de biruiești și focul așa lesne? Către care zise Mucenicul: Slujitor lui Dumnezeu sunt, și Iulian mă cheamă, iar Antonie zise: Dară care îți sunt părinții? Și Sfântul zise: O bătrână este Maica mea, iar tatăl meu s-a mutat către Domnul, și porunci cum mai degrab să vină maică-sa înaintea lui, care și venind de față, căutând asupra ei cu sălbăticiune, cu răstit îi zise: Pleacă-ți femeie născutul tău cel rău să tămâieze la dumnezei, iar de nu, te vor apuca oameni nestâmpărați de-ți vor rușina trupul tău, cu necinste; iar viteaza mamă zise: Dară osândă voi avea deși în silă mi se va rușina trupul, încă mai vârtos aceasta îmi va fi mie răsplătire și cunună. De acestea mirându-se tiranul, porunci să se dea drumul mamei Sfântului, iar fericitului Iulian să-i taie capul. Deci, mergând în munte, Sfântul cu muncitorii, rugându-se să-l lase puțin ca să-și facă rugăciunea, el zise: Mulțumescu-ți Doamne căci m-ai păzit nerușinat până la vărsarea sângelui meu și dă celor ce vor lua din țărâna mormântului meu, iertare de păcate și ferire de patimi. Și să nu vină asupra țarinilor lor păsări stricătoare, sau lăcuste, sau alte vietăți pricinuitoare de stricăciune; și-mi primește duhul cu pace. Și se făcu glas de la Cer zicând: Puitorul nevoinței a deschis porțile, și intră ca cel ce te-ai nevoit după lege. Acest glas auzindu-l și ceilalți patruzeci de creștini ce erau ascunși, sosind la poalele muntelui, au aflat săvârșit pe Mucenicul lui Hristos. Deci și aceștia mărturisind pe Hristos înaintea muncitorilor, s-au prins de către dânșii și s-au legat. Și după porunca lui Antonie i-au pus la pază până la a doua întrebare.

Cu ale mucenicilor tăi rugăciuni Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi în veci, Amin.

CADE-SE A ȘTI: Că de se va întâmpla odovania praznicului Nașterii Născătoarei de Dumnezeu Duminică; Sâmbătă seara, la Vecernia cea mică: Stihirile Învierii după obicei. La Stihoavnă, Stihira Învierii 1; și Stihoavna praznicului cea de la Vecernia cea mare, cu pripelile praznicului. Slavă..., Și acum..., al praznicului. Acum slobozește... Și după Sfinte Dumnezeule..., Troparul Învierii; Slavă..., Și acum..., al praznicului. Ectenia cea mică, și Apolis (Otpustul).

LA VECERNIA CEA MARE

După Catismă, La Doamne strigat-am... Stihirile învierii 3, și ale lui Anatolie una, și ale praznicului 6. Slavă..., a praznicului, Și acum..., Dogmatica glasului: Ieșire (Vohod), Prochimenul zilei. La Litie, Stihirile, și Slavă..., Și acum..., al praznicului. La Srihoavnă, Stihirile învierii, Slavă..., Și acum..., al praznicului. La binecuvântarea pâinilor, Troparul Născătoarei de Dumnezeu de 2 ori, și al praznicului odată, și citire a Cuvântului. La Dumnezeu este Domnul..., Troparul Învierii de 2 ori. Slavă..., Și acum..., al praznicului. După Catisme, Sedelnele Învierii cu Troparele lor, și citire din tâlcuirea Evangheliei a Duminicii înaintea Înălțării. După aceasta: Fericiți cei fără prihană..., și Ipacoi al glasului, și citire a Duminicii de rând: Antifoanele glasului; Prochimenul și Evanghelia Învierii; apoi Învierea lui Hristos văzând... și Psalmul 50, apoi sărutarea Evangheliei după obicei. Deci Canonul Învierii, cu Irmosul pe 4. Și al Născătoarei de Dumnezeu pe 2, și ale praznicului pe 8. Catavasie: Crucea însemnând Moise... După a 3-a Cântare, Condacul și Icosul praznicului; Sedealna praznicului, de 2 ori. După a 6-a Cântare, Condacul și Icosul Învierii. Și citim Prolog. La a 9-a Cântare, cântăm: Ceea ce ești mai cinstită... Apoi Luminânda Învierii. Slavă..., Și acum..., a praznicului. La Laude, Stihirile Învierii 4, și ale praznicului cu cea de la Slava 4, cu Stihirile praznicului; Slavă... Stihira Învierii, Și acum... Prea binecuvântată ești... Doxologia cea mare. Troparul Învierii numai. Ecteniile și Apolis (Otpust). La Ceasuri, Troparul învierii, Slavă..., al praznicului, Și acum... Troparul Ceasului. După Tatăl nostru..., Condacul praznicului și al Învierii, zicem schimbându-le.

LA LITURGHIE

Fericirile Octoihului pe 6, și ale praznicului Cântarea a 9-a, pe 4. După Ieșire (Vohod), Troparul Învierii și al praznicului Slavă..., Condacul Învierii. Și acum..., al praznicului. Prochimen. Apostol, Aliluia, și Evanghelie, citim mai-nainte a Duminicii celei înaintea Înălțării cinstitei Cruci, și a rândului; după aceea a Născătoarei de Dumnezeu. Chinonicul: Lăudați pe Domnul..., și al praznicului: Paharul mântuirii...

CADE-SE A STI: Că de se va întâmpla în 13 zile ale lui Septembrie Duminică, se lasă slujba Sfântului Cornelie, și se cântă când va vrea Eclesiarhul; și să se cânte slujba Învierii cu a înnoirii, și cu a înainte-prăznuirii cinstitei Cruci. Sâmbăta seara La Vecernia cea mică. Stihirile Învierii și ale Născătoarei de Dumnezeu după obicei; Troparul învierii; Slavă..., Și acum..., al praznicului.

LA VECERNIA CEA MARE

Fericit bărbatul..., Catisma toată. La Doamne strigat-am... Stihirile Învierii 3, și ale lui Anatolie una, și ale Înnoirii 3, și ale Crucii 3, glasul al 5-lea, Podobie: Bucură-te cămara... sunt scrise la Stihoavna praznicului. Slavă..., a Înnoirii, Și acum..., al Născătoarei glasului de rând, Ieșire (Vohod), și citiri 3, ale Înnoirii. La Litie, Stihira hramului, și ale Înnoirii cele de la Laude glasul, 1: Înnoiește-te înnoiește-te..., glas același: De demult înnoind Biserica Solomon..., și a glasului al 4-lea. Astăzi Biserica cea din păgâni se înnoiește..., Slavă..., glasul al 3-lea. Vino-ți întru pricepere omule..., Și acum..., glasul al 7-lea, cea de la Vecernie: Astăzi lemnul s-a arătat..., La Stihoavnă, Stihirile Învierii ale glasului de rând. Slavă..., glasul al 2-lea. Înnoirea săvârșind..., Și acum..., al Crucii, glas același: Dumnezeiasca comoară..., La binecuvântarea pâinilor, Troparul: Născătoare de Dumnezeu Fecioară... de 2 ori și al Înnoirii o dată, și citire din trimiterile Apostolilor. La Dumnezeu este Domnul..., Troparul învierii de 2 ori. Slavă..., al Înnoirii Și acum..., al Crucii. După Catisme, Sedelnele Învierii, Slavă..., Și acum..., a Înnoirii, iar Troparele Născătoarei se Iasă, și citire la tâlcuirea Evangheliei a Duminicii dinaintea Înălțării. După Fericiți cei fără prihană..., Ipacoi al glasului și citire din tâlcuirea Evangheliei Duminicii celei de rând. Antifoanele, și Prochimenul glasului: Toată suflarea..., Evanghelia Învierii, învierea lui Hristos văzând...,; și Psalm 50. Stihira Învierii. Canonul Învierii cu Irmosul pe 4, și al Născătoarei de Dumnezeu pe 2, și al Înnoirii pe 4, și al Crucii pe 4, Catavasie: Cruce însemnând Moise... După a 3-a Cântare, Condac și Icos al Înnoirii, și Sedelnele, Slavă..., Și acum..., al Crucii. Și citire; După a 7-a Cântare, Condacul Învierii, și Icos și Prolog. La a 9-a Cântare zicem Ceea ce ești mai cinstită..., Luminânda învierii, Slavă... a Înnoirii, Și acum... a Crucii. La Laude Stihirile Învierii 4, și ale Înnoirii, glasul al 4-lea. Podobie: Dat-ai semn celor re se tem..., 2 și Samoglasnice 2, glasul al 3-lea: Vino-ți întru simțire omule..., alta, Hristoase Dumnezeul nostru..., cu Stihurile lor. Cel dintâi Stih: Casei tale se cuvine sfințenie Doamne întru lungime de zile..., Altul: Domnul a împărățit, întru podoabă s-a îmbrăcat..., Slavă..., Stihira Evangheliei. Și acum..., Prea binecuvântată ești... Doxologia mare, Troparul Învierii numai. Ecteniile, Și Apolis (Otpust). Și obișnuita Ieșire în Pridvor. Și Ceasul 1, La Ceasuri, Troparul Învierii, Slavă..., al Înnoirii, Și acum..., Troparul Născătoarei Ceasurilor. După Tatăl nostru..., Condacul Învierii și al Înnoirii, le zicem schimbându-le.

LA LITURGHIE

Fericirile Învierii ale glasului de rând, pe 7 și ale Înnoirii, Cântarea a 3-a pe 4. După Ieșire (Vohod), Troparul Învierii și al Înnoirii, și al Crucii. Condacul Învierii, Slavă..., Și acum..., al Înnoirii. Prochimen, Apostol, Aliluia, Evanghelia, mai întâi a Duminicii celei mai-nainte de înălțarea cinstitei Cruci, și a rândului sub începere. După aceia a Înnoirii. Chinonicul: Lăudați pe Domnul..., Și al Înnoirii.